Dosarul

omului de incredere al afaceristului internaţional B. Birştein in Moldova,

gestionarul taxei Birştein acceptată de toate guvernările. De ce oare?

 

 

MOLOJEN Vladimir

Ministrul dezvoltarii informationale

Omul de incredere a afaceristului international B. Birstein

Nascut la 14 iulie 1946 undeva pe intinsurile URSS-ului. A absolvit Institutul minier din Dnepropetrovsk, Scoala superioara de partid si Academia MAI al Federatiei Ruse (1994).

In 1978-1982 vicepresedinte al comitetului execitiv al or. Balti, in 1982-1985 secretarul doi al CO Balti al RCM, 1985-1988 presedintele comitetului executiv al or. Balti. In 1988-1996 vice-ministru de interne, in 1996 adjunct, iar din 1998 sef al Departamentului evidentei si documentarii populatiei in cadrul MAI, in 2001-2005 director general al Departamentului tehnologii informationale (in cadrul Guvernului), in aprilie 2005 este validat in functia de ministru.

General-major de politie, decorat cu ordinul Stefan cel Mare (1992 oare nu la insistenta lui Birstein, care era atotputer-nic pe atunci?). Doctor in filosofie(?!).

 

Informatie actualizata la 27 mai 2005

Sursa: Logos-Press

 

 

Afaceri si implicatii dubioase

* Molojen capul reţelei Birştein în Moldova

* Dosarul patronului lui Molojen Boris Birştein

* Businesul lui Molojen paşapoartele, sustragerea banilor publici, etc.

 

***

 

Molojen capul reţelei Birştein în Moldova

Inainte de a pleca la trilaterala de la Odesa, presedintele Voronin s-a intalnit la Mineralinie Vodi (Rusia)

cu Lucinschi, Sangheli si capii retelei "Birstein" in Republica Moldova

FLUX, 22 martie 2002

Inainte de a pleca la Odesa, la trilaterala din 17 martie curent, presedintele Vladimir Voronin a vizitat orasul Mineralinie-Vodi din Federatia Rusa. El a fost insotit de ex-presedintele Petru Lucinschi, de ex-premierul Andrei Sangheli, de seful Departamentului tehnologii informationale, Vladimir Molojen, si de seful complexului hotelier "Jolly Allon", Vladimir Colesnicenco, au comunicat pentru AP FLUX surse din anturajul sefului statului.

La 15 martie, persoanele mentionate au stat in vazul tuturor pe Aeroportul International Chisinau. Atat Vladimir Molojen, cat si Vladimir Colesnicenco sunt cunoscuti ca figuri-cheie in reteaua de companii din Republica Moldova a controversatului magnat din Canada, Boris Birstein.

Potrivit surselor citate, acestia au discutat la Mineralinie-Vodi, in conditii conspirative, evolutiile politice din Republica Moldova. Nu este exclus ca la intalnirea respectiva sa fi participat si oficialitati de la Moscova.

La 18 martie, cotidianul moscovit "Vremea Novostei" scria ca "presedintele Voronin a sosit la Odesa de la Moscova, unde a incercat sa obtina sustinerea Kremlinului in dialogul cu Leonid Kucima". Reprezentantul Ambasadei Republicii Moldova la Moscova, Ruslan Branitki a declarat in aceeasi zi pentru AP FLUX ca "Voronin nu a fost la Moscova nici sambata, nici duminica. El a fost in Rusia, dar undeva in sudul tarii - ori la Novorosiisk, ori in alt oras din regiune - de acolo a si plecat la Odesa". Branitki a dat asigurari ca Voronin nu a discutat nici cu o persoana oficiala a Rusiei.

Ulterior consilierul prezidential pe probleme politice, Victor Doras, a dezmintit informatiile aparute in "Vremea Novostei" potrivit caruia Voronin ar fi efectuat o vizita la Moscova inainte de a pleca la Odesa. Doras a declarat ca presedintele Voronin a plecat inca de joi, 14 martie, intr-o vizita particulara la un sanatoriu din Kislovodsk (sudul Rusiei).

De mentionat ca Vladimir Voronin a plecat la Odesa separat de ceilalti membri ai delegatiei moldovenesti.

 

Prin intermediul Departamentului Tehnologii Informationale, cetatenii Republicii Moldova

"i-au daruit businessmanului Birstein din Canada aproximativ 24 milioane de dolari",

sustine deputatul PPCD Valentin Chilat

FLUX, 5 decembrie 2002

Departamentul Tehnologii Informationale al Republicii Moldova, condus de Vladimir Molojen, a transferat recent pe contul controversatului om de afaceri din Canada, Boris Birstein, 23 milioane 096 mii USD. Aceasta cifra figureaza in raspunsul dat de Molojen la o interpelare a deputatului PPCD, Valentin Chilat.

Transferul s-a efectuat in baza contractului nr.2801-19 din 19 decembrie 1993, intocmit de Ministerul Economiei si aprobat prin Hotararea Guvernului nr.789 din 17 decembrie 1993, contract care nu a fost facut public. Deputatul Chilat a incercat sa obtina de la Molojen documentul respectiv, insa ultimul i-a spus ca i-a dat contractul presedintelui Comisiei parlamentare pentru securitatea statului, deputatul comunist Iurie Stoikov.

Solicitata de Chilat sa explice ce inseamna sintagma "balanta investitiilor efectuate" in acest sens, contabilul-sef al Departamentului Tehnologii Informationale, Valentina Plohotniuc, nu a putut sa-i raspunda. Nu a putut explica aceasta sintagma nici sefa Sectiei juridice a DTI, Nadejda Ivascenko.

Deputatul PPCD Valentin Chilat a declarat in cadrul unei conferinte de presa, sustinute in luna octombrie, ca dispune de informatii sigure potrivit carora fiecare cetatean al Republicii Moldova care isi perfecteaza pasaportul vireaza fara sa vrea 10 dolari in buzunarul lui Birstein, iar la perfectarea unui buletin de identitate sau permis de conducere - cate 4,5 dolari. Pentru a demasca "afacerea pasapoartelor" si a dispune tragerea la raspundere a persoanelor implicate in aceasta, deputatii crestin-democrati au propus, la inceputul lunii trecute, constituirea unei comisii de ancheta a Parlamentului. Comunistii au respins aceasta initiativa, crestin-democratii acuzandu-i de complicitate la comiterea acestui act impotriva cetatenilor saraci ai Republicii Moldova.

 

" "

, 11.07.2003

- () , , , " - ".

"", , , .

" . , . , Jolly Allon. Eximbank ", - .

, " ", , . , (). , .

, - , . , , , " ".

" , - . ", - .

" ", , , . , , , .

, "", " ", " , ".

 

***

 

Businesul lui Molojen

Un deputat-crestin democrat sustine ca la perfectarea pasapoartelor sunt comise incalcari grave

BASA-PRESS, 4 octombrie 2002

Deputatul Partidului Popular Crestin Democrat (PPCD), Valentin Chilat, a declarat joi, in cadrul unei conferinte de presa, ca aproape jumatate din pretul achitat de cetateni pentru perfectarea pasapoartelor si a buletinelor de identitate sunt transferate in contul firmei Seabeco International, ce apartine omului de afaceri canadian, Boris Birstein.

Chilat a afirmat ca in urma unor investigatii pe care le-a intreprins personal, a aflat ca in decembrie 1993 conducerea de atunci a Ministerului Afacerilor Interne si a Ministerului Relatiilor Economice Externe a semnat cu firma respectiva un contract in valoare de 3,5 milioane USD pentru livrarea utilajului necesar la perfectarea actelor de identitate. Potrivit deputatului PPCD, in august 1995, a fost semnat un acord aditional la contractul respectiv, aprobat prin dispozitie de Guvern, care stipuleaza ca actualul Departament al Tehnologiilor Informationale (DTI) urmeaza sa transfere in contul firmei Seabeco International cate cel putin 10 USD pentru fiecare pasaport perfectat si cate cel putin 4,5 USD pentru fiecare buletin de identitate perfectat.

Chilat a declarat ca aceasta nu este singura "incalcare crasa din afacerea cu pasapoartele". Potrivit deputatului PPCD, in ianuarie 1992, responsabili din conducerea de atunci au semnat cu tipografia federala germana "Bundes drucherei" un contract cu privire la tiparirea a peste cinci milioane de pasapoarte, in valoare totala de 5,140 USD, adica cate 1,02 USD pentru fiecare pasaport. Deputatul PPCD a spus ca aceasta comanda de stat a fost irationala, intrucat in R.Moldova locuiesc, potrivit datelor ultimului recensamant, 4,5 milioane de oameni, dintre care "nici 40 la suta nu-si pot permite calatoria peste hotare". In plus, Guvernul moldovean are o datorie fata de tipografia germana in valoare de 1,160 milioane USD, fara penalitati, a spus Chilat.

Deputatul PPCD a precizat ca a solicitat Procuraturii Generale sa investigheze acest caz, si a cerut Parlamentului sa formeze o comisie de ancheta care ar clarifica lucrurile.

Solicitata de BASA-pres, Elena Horosih, responsabila pentru relatii cu publicul de la DTI a declarat ca "aceste contracte nu au fost semnate de catre departament, ci de guvernantii din acea perioada, prin urmare DTI nu poate purta raspundere pentru ele". Horosih a refuzat sa ofere alte detalii.

Perfectarea unui pasaport in decurs de o luna costa 245 de lei; in cinci zile - 640 lei; in decurs de o zi - 1357 lei.

 

PPCD insista asupra crearii unei comisii parlamentare de ancheta pentru investigarea activitatii DTI

INFOTAG, 28 noiembrie 2002

Fractiunea Partidului Popular Crestin Democrat (PPCD) a propus joi, in cadrul sedintei plenare a parlamentului, constituirea unei comisii de ancheta, care ar investiga activitatea Departamentului Tehnologii Informationale (DTI).

PPCD insista, in special, asupra investigarii cazului de elaborare, tiparire si eliberare a pasapoartelor internationale pentru cetatenii Republicii Moldova.

Deputatul PPCD Valentin Chilat a comunicat ca, in baza unui acord semnat in anul 1992 intre guvern si tipografia germana "Bundesbruckerei", au fost tiparite 5,39 mln. de pasapoarte. Potrivit spuselor sale, pretul de cost al unui pasaport este de $1,2, in acelasi timp, el este eliberat de DTI contra sumei de la trei sute pina la noua sute de lei.

El a mentionat ca, ulterior, guvernul a adoptat o hotarire prin care a obligat DTI sa transfere cite $10 din costul fiecarui pasaport eliberat cetatenilor Republicii Moldova in contul unei firme a cunoscutului om de afaceri canadian Boris Birstein.

Valentin Chilat nu a precizat pentru ce primeste Boris Birstein aceste mijloace, dar a mentionat ca "daca acesta initial a investit in afacerea cu pasapoarte $3,5 mln., apoi, pina in prezent, a primit peste $102 mln.".

Deputatul PPCD a acuzat Partidul Comunistilor de faptul ca "incearca sa musamalizeze acest caz si sa acopere afacerile lui Boris Birstein in Moldova". La concret, el l-a acuzat pe vicespeakerul Vadim Misin, "care incearca sa-l protejeze pe directiorul DTI, Vladimir Molojen", precum si pe liderul ASDM, Dumitru Braghis.

In timpul cuvintarii lui Valentin Chilat, intreaga fractiune a comunistilor a parasit sala de sedinte. Ulterior, ei si-au motivat decizia prin faptul ca "s-au saturat sa asculte scandalurile si acuzatiile nefondate ale PPCD".

Vicespeakerul Vadim Misin a declarat presei dupa sedinta ca nu considera oportuna propunerea PPCD de a crea o noua comisie de ancheta. Potrivit spuselor sale, o comisie de ancheta se creeaza cind exista materiale concrete, dar nu doar niste declaratii de presa.

"In ultimul an, DTI a fost controlat de diferite organe de stat de nenumarate ori si n-au fost gasite nici un fel de incalcari. Daca PPCD insista, comisia pentru securitate nationala a parlamentului va mai efectua un control, dar aceasta nu inseamna ca trebuie sa constituim o noua comisie de ancheta", a spus Misin.

 

Comisia parlamentara pentru securitate nationala a constatat ca preturile pentru actele de identitate

sunt exagerate

BASA-PRESS, 10 aprilie 2003

Comisia parlamentara pentru securitate nationala a constatat ca taxele percepute de catre Departamentul Tehnologii Informationale la eliberarea pasapoartelor si buletinelor eliberate de sunt exagerate.

Potrivit unui comunicat al serviciului de presa al Legislativului, in cadrul sedintei de miercuri a Biroului permanent al Parlamentului presedintele comisiei pentru securitatea nationala, Iurie Stoicov, a semnalat costurile nejustificate pe care le suporta cetatenii.

"In ianuarie 1992 a fost instituita comisia pentru elaborarea pasaportului cetateanului Republicii Moldova, pasapoartelor oficiale si diplomatice. /.../ S-a stabilit ca aceasta comisie nu a apreciat corect necesitatea reala de pasapoarte pentru R.Moldova si a propus incheierea unui contract cu Tipografia Federala a Germaniei pentru tiparirea a 5,039 milioane blanchete de pasapoarte. Potrivit datelor Curtii de Conturi, acest numar de blanchete ar asigura necesitatile R.Moldova pe 38 de ani inainte", se spune in comunicatul citat.

Stoicov constata ca acest contract a fost incheiat in detrimentul economiei nationale si a adus grave prejudicii statului, fara sa dea publicitatii amanunte. Comunicatul nu precizeaza daca membrii comisiei vor initia o cercetare penala a demnitarilor responsabili de prejudiciul la care s-a referit Stoicov.

Deputatul Partidului Popular Crestin Democrat (PPCD), Valentin Chilat, care anterior a cerut Biroului permanent sa constituie o comisie speciala de ancheta abilitata sa cerceteze "incalcarile grave comise la perfectarea pasapoartelor de catre DTI", a comunicat pentru BASA-press ca, in urma controalelor operate, s-a constatat ca "din aceasta afacere au avut de castigat cel mai mult firmele Seabeco si Supercom", controlate de controversatul om de afaceri canadian, Boris Birstein, care s-a oferit sa intermedieze contractul de tiparire a blanchetelor pentru pasapoarte.

Chilat a precizat ca, la solicitarea deputatilor PPCD, raportul lui Stoicov va fi audiat in plenul Legislativului saptamana viitoare.

Acum jumatate de an majoritatea parlamentara comunista a respins ideea de a constitui o comisie de ancheta care sa verifice activitatea DTI pe motiv ca un asemenea control poate fi realizat de Comisia parlamentara pentru securitatea nationala.

Anterior, deputatul Chilat declarase ca aproape jumatate din pretul achitat de cetateni pentru perfectarea pasapoartelor si buletinelor de identitate sunt transferate in contul firmei Seabeco International, ce apartine lui Boris Birstein. Chilat a afirmat ca in urma unor investigatii pe care le-a intreprins personal, a aflat ca in decembrie 1993 conducerea de atunci a Ministerului Afacerilor Interne si a Ministerului Relatiilor Economice Externe a semnat cu firma respectiva un contract in valoare de 3,5 milioane USD pentru livrarea utilajelor necesare pentru perfectarea actelor de identitate. Potrivit deputatului PPCD, in august 1995, a fost semnat un acord aditional la contractul respectiv, aprobat prin dispozitie de Guvern, care stipuleaza ca actualul DTI se obliga sa transfere in contul firmei Seabeco International cate cel putin 10 USD pentru fiecare pasaport si cate cel putin 4,5 USD pentru fiecare buletin de identitate perfectat. Chilat a mai spus ca in ianuarie 1992, responsabili din conducerea de atunci au semnat cu tipografia federala germana "Bundes drucherei" un contract cu privire la tiparirea a peste cinci milioane de pasapoarte, in valoare totala de 5,14 milioane USD, adica cate 1,02 USD pentru fiecare pasaport. Deputatul PPCD a spus ca aceasta comanda de stat a fost irationala, intrucat in R.Moldova locuiesc, potrivit datelor ultimului recensamant, 4,5 milioane de oameni.

Perfectarea unui pasaport in decurs de o luna costa 245 de lei (17, 5 USD); in decurs de cinci zile - 640 lei; in decurs de o zi - 1357 lei.

 

Prezentarea unui raport cu privire la activitatea Departamentului Tehnologii Informationale

a provocat tensiuni in parlament

BASA-PRESS, 4 iulie 2003

Prezentarea unui raport cu privire la activitatea Departamentului Tehnologii Informationale (DTI), a provocat discutii aprinse in cadrul sedintei de vineri a Legislativului.

Autorul raportului, deputatul comunist Iurie Stoicov, presedintele Comisiei parlamentare pentru securitate nationala, a concluzionat ca taxele pentru eliberarea pasapoartelor si buletinelor de identitate sunt exagerate.

"In ianuarie 1992 a fost instituita comisia pentru elaborarea pasaportului cetateanului Republicii Moldova, pasapoartelor oficiale si diplomatice. /.../ S-a stabilit ca aceasta comisie nu a apreciat corect necesitatea reala de pasapoarte pentru R.Moldova si a propus incheierea unui contract cu Tipografia Federala a Germaniei pentru tiparirea a cinci milioane blanchete de pasapoarte. Potrivit datelor Curtii de Conturi, acest numar de blanchete ar asigura necesitatile Republicii Moldova pe 38 de ani inainte", se arata in raport.

Stoicov constata ca acest contract a fost incheiat in detrimentul economiei nationale si a adus grave prejudicii imaginii statului. Comisia parlamentara pentru securitatea nationala a solicitat Procuraturii Generale sa examineze legalitatea incheierii contractului, a mentionat Stoicov. El a precizat ca au fost exagerate si preturile pentru serviciile acordate de societatile Seabeco si Supercom, care s-au oferit sa livreze echipamentul necesar pentru perfectarea actelor de identitate. Potrivit contractelor incheiate cu firmele Seabeco si Supercom, controlate de controversatul om de afaceri canadian, Boris Birstein, aceste societati primesc 40%, dar nu mai putin de 10 USD, din pretul fiecarui act de identitate perfectat de DTI.

Stoicov a solicitat deputatilor sa adopte o hotarare prin care sa recomande Guvernului sa revada contractele in urma carora preturile pasapoartelor au ajuns sa fie atat de mari, precum si sa examineze posibilitatea rezilierii contractului cu Tipografia Federala a Germaniei.

La randul sau, presedintele grupului parlamentar al Partidului Popular Crestin Democrat (PPCD), Iurie Rosca, s-a aratat mirat de faptul ca in raportul lui Stoicov nu au fost vizate si actiunile directorului DTI, Vladimir Molojen. "M-ar interesa mult sa aflu cum se explica extinderea imputernicirilor DTI sub guvernarea comunista", a mai spus Rosca, lasand sa se inteleaga ca Stoicov incearca sa dea toata vina pentru incheierea contractelor pe guvernul Muravschi, nedorind sa recunoasca implicatiile in aceasta afacere a lui Molojen si Birstein.

In replica, Stoicov a afirmat ca Molojen nu a semnat nici un document de natura sa provoace suspiciuni, iar firmele lui Birstein "isi indeplinesc obligatiile asumate prin contract".

Un alt deputat PPCD, Valentin Chilat, a declarat ca DTI s-a transformat intr-o "afacere extrem de profitabila". El a subliniat ca in urma unei investitii de doar trei milioane USD, Birstein a inregistrat un profit de 23 milioane USD. El a solicitat deputatilor sa adopte de urgenta o hotarare care sa duca la rezilierea imediata a contractului cu Seabeco, astfel incat Birstein "sa nu se imbogateasca in continuare pe seama populatiei din R.Moldova". Chilat a subliniat ca starea de lucruri la care s-a ajuns in DTI a fost posibila numai datorita simpatiilor de care s-a bucurat si se bucura in continuare Birstein la Chisinau, nominalizandu-i in context pe fostii presedinti Mircea Snegur, Petru Lucinschi, si actualul sef de stat Vladimir Voronin, precum si pe vicepresedintele Parlamentului, Vadim Misin.

In replica, liderul grupului parlamentar al comunistilor, Victor Stepaniuc, i-a cerut lui Chilat sa fie mai precaut atunci cand aduce invinuiri la adresa fostilor si actualului presedinte, sugerand ca afirmatiile sale ar trebui probate.

In final, Parlamentul a decis sa adopte o hotarare cu privire la activitatea DTI peste o saptamana, dupa ce Comisia parlamentara pentru securitate nationala va examina propunerile tuturor deputatilor. Comisia a examinat subiectul activitatii DTI in urma insistentelor repetate ale fractiunii PPCD.

Anterior, deputatul PPCD Valentin Chilat, declarase in sedinta plenara a Legislativului ca aproape jumatate din pretul achitat de cetateni pentru perfectarea pasapoartelor si buletinelor de identitate sunt transferate in contul firmei Seabeco International, ce apartine lui Boris Birstein.

Perfectarea unui pasaport in decurs de o luna costa in prezent 245 de lei (17, 5 USD); in decurs de cinci zile - 640 lei; in decurs de o zi - 1357 lei.

 

Afacerea paşapoartelor:

Stoikov a încercat să-i scoată basma curată pe Molojen şi Birstein

Vasile POPA,

FLUX, 08 iulie 2003

Într-un raport prezentat vineri, în Parlament, despre "afacerea paşapoartelor", comunistul Iurii Stoikov a repetat ceea ce deja dezvăluiseră cu mulţi ani în urmă deputaţii creştin-democraţi. Dânsul nu a, îndrăznit să constate alte abuzuri la departamentul lui Molojen, deoarece era presat de un alt comunist, Vadim Mişin. Parlamentul a audiat vineri raportul Comisiei parlamentare pentru securitatea statului privind rezultatele controlului activităţii Departamentului Tehnologii Informaţionale (DTI), raport în care au fost confirmate mai multe abuzuri dezvăluite de-a lungul anilor de către deputaţii creştin-democraţi.

Potrivit preşedintelui comisiei, Iurii Stoikov, contractul încheiat la 18 ianuarie 1992 între Tipografia federală a Germaniei "Bundesbruckerei" şi Guvernul Republicii Moldova (în acea perioadă prim-ministru era Valeriu Muravschi) este unul fraudulos şi contravine intereselor economice ale Republicii Moldova. Stoikov a spus că Republica Moldova nu avea nevoie de toate cele 5 milioane 39 mii de blanchete pentru paşapoarte comandate atunci de Muravschi, acestea asigurând eliberarea paşapoartelor cetăţenilor Republicii Moldova pentru, cel puţin, 38 de ani.

Iurii Stoikov a spus că din 1996 şi până la 05.02.1999, MAI al Republicii Moldova a primit şi a depozitat 3 milioane 885 mii de blanchete pentru paşapoarte, la ora actuală, la Tipografia din Germania păstrându-se partida finală de blanchete - 1 milion 13 mii de bucăti în valoare de 1 milion 159 mii 276 dolari (1,02 USD bucata). Potrivit lui, în conformitate cu contractul care a fost semnat, aceşti bani urmează a fi achitaţi de către Guvern.

În proiectul de hotărâre, căruia Stoikov i-a dat citire şi care urmează să fie aprobat de către Parlament săptămâna viitoare, Comisia pentru securitatea statului a propus examinarea acestui caz de către Procuratura Generală, astfel încât persoanele responsabile de înfăptuirea acestei tranzacţii să fie trase la răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare. În plus, în conformitate cu acelaşi proiect, Ministerul de Externe ar urma să negocieze cu Tipografia germană rezilierea contractului încheiat la 18 iunie 1992.

De asemenea, membrii Comisiei parlamentare pentru securitatea statului au confirmat şi informaţiile răspândite anterior de deputaţii Opoziţiei creştin-democrate privind preţurile exagerate pe care le-a achitat Republica Moldova pentru utilajul de producere a paşapoartelor şi a buletinelor de identitate, tranzacţie "legalizată" printr-un contract încheiat la 19.12.1993 între MAI de la Chişinău şi controversatul om de afaceri stabilit în Canada, Boris Birstein. În conformitate cu un act adiţional la acest contract, DTI transferă pe un cont special, indicat de firma "Siabeco International", al cărei patron este Boris Birstein, o sumă echivalentă cu 40 la sută din costul oricărui tip de document calculat în dolari SUA, dar nu mai puţin de 10 USD pentru fiecare paşaport şi 4,5 USD pentru alte tipuri de documente.

Totodată, Stoikov s-a arătat surprins de faptul că, până la întocmirea raportului său, organele de urmărire penală nu intentaseră nici un dosar penal în legătură cu dispariţia de la DTI a 376 de blanchete de paşapoarte.

De menţionat că nici raportul preşedintelui Comisiei parlamentare pentru securitatea statului şi nici proiectul de hotărâre propus de comisie nu i-a mulţumit pe deputaţii Opoziţiei creştin-democrate, ei pledând pentru demiterea actualului director al DTI, Vladimir Molojen, pentru reducerea imediată a preţurilor documentelor din sistemul naţional de paşapoarte şi pentru începerea urmăririi penale a cetăţeanului canadian Boris Birstein.

La rândul său, şeful deputaţilor comunişti, Victor Stepaniuc, a propus ca în proiectul de hotărâre să fie incluşi termeni concreţi în care Procuratura Generală şi Guvernul ar urma să îndeplinească hotărâre a organului legislativ.

 

Structura costului unui paşaport de plecare în străinătate / Costul unui document - 227 lei

 

I. Consumurile directe de materiale - 32,21 lei

 

1. Materiale 25,72 lei

2. Consum de toner 2,65 lei

3. Consum de energie electrica 3,84 lei

 

II. Consumurile directe pentru retribuirea muncii - retribuirea muncii - 13,95 lei

 

1. Retribuirea muncii - 13,95 lei

 

III. Consumurile indirecte de

producţie - 42,61 lei

 

1. Amortizarea - 3,75 lei

2. Asigurarea socială - 4,32 lei

3. Cheltuielile la întreţinerea mijloacelor fixe - 2,26 lei

4. Cheltuielile la întreţinerea mijloacelor tehnice - 3,12 lei

5. Beneficiu - 29,16 lei

 

IV. Recuperarea investitiilor fără costul materialelor 100, 43 lei

(Taxa Birstein)

 

 

Costul fără TV A - 189,17 lei

TV A - 37,83 lei

Costul cu TV A - 227 lei

 

 

Mişin, surprins de Secăreanu cu mâna la gură

Dialog între Ştefan Secăreanu şi Iurii Stoikov (şedinţa plenară a Parlamentului, 4 iulie 2003)

- Ştefan Secăreanu: Aş vrea să ştiu dacă aţi identificat şi anumite persoane din Parlamentul Republicii Moldova, care, pe parcursul acestor ani, au avut interesul ca această afacere să rămână în umbră?

- Iurii Stoicov: Eu nu ştiu ce intuiţi dvs. Este vorba numai de ex-deputatul Arseni.

- Ştefan Secăreanu: Din actualul Parlament al Republicii Moldova nu e nimeni?

- Iurii Stoicov: N-am înteles ce doriti dvs.

- Ştefan Secăreanu: Unii se simt jenant în şedinţa de astăzi şi ţin mâna la

gură.

- Iurii Stoicov: Eu am raportat ceea ce am ştiut eu să raportez.

Nota redacţiei: În acel moment ţineau mâna la gură câţiva deputaţi. Printre ei şi vicepreşedintele Parlamentului, Vadim Mişin, despre care s-a scris în repetate rânduri că întreţine relaţii strânse cu Boris Birstein şi nu numai.

Pe culoare Stoikov ar fi spus mai multe

Dialog între Iurie Roşca şi Iurii Stoikov (şedinţa plenară a Parlamentului, 4 iulie 2003)

- Iurie Roşea: Aş vrea să aflu opinia dumneavoastră personală: care este gradul de răspundere a generalului Vladimir Molojen, şeful DTI, în această afacere şi dacă nu cumva consideraţi necesar să adăugaţi un punct la proiectul de hotărâre prin care să propunem Guvernului destituirea acestuia

din functie?

- Iurii Stoicov: Dle Roşca, eu, dacă se poate, o să spun părerea comisiei, pentru că părerea mea personală o să v-o spun pe culoare. Vă informez că noi am studiat minuţios toate documentele care sunt legate cu acest contract şi cu altele şi vă informez că nici un document nu a fost semnat de dl Molojen. De aceea răspunderea lui personală nu ştiu cum o putem vedea aici.

- Iurie Roşea: Nu sunt satisfăcut de acest răspuns, pentru că dvs. ştiţi foarte bine că, dacă un conducător al unei instituţii de stat nu supraveghează corectitudinea activităţii subalternilor săi, acesta poartă răspundere, cel puţin, politică şi administrativă, şi nu-şi merită funcţia. Aţi spus că au dispărut 376 de fonnulare de paşapoarte. Cine în acest răstimp a fost şef la DTI? Ar fi cazul să propuneţi eliberarea lui, mai ales că văd că la comunişti în fiecare zi se schimbă miniştrii. Numai dl Molojen sub toţi preşedinţii, sub toate parlamentele, sub toate guvernele îşi menţine funcţia.

Asta-i o constatare. Mai am câteva întrebări. Am ascultat cu atentie numele pe care le-aţi pronunţat. O singură dată a fost rostit numele lui Boris Birstein. Care este rolul lui în această afacere şi dacă nu cumva consideraţi că este cazul să solicităm Procuraturii iniţierea unei unnăriri penale împotriva acestui cetăţean al Canadei?

- Iurii Stoieov: Dle Roşca, toate materialele care sunt la comisie, dar vă asigur că acesta este raportul pe 7 pagini, dar noi avem circa 100 de pagini de infonnaţie, noi suntem gata să le transmitem Procuraturii Generale şi ea se va aprecia, dar vreau să vă spun că acel contract, care a fost semnat, se îndeplineşte întocmai. De aceea nu ştiu care o să fie vinovatul în cazul dat ori acel guvern care a semnat contractul în detrimentul ţării, ori alte persoane.

- Iurie Roşea: Cum explicaţi menţinerea în funcţie a dlui Molojen după venirea la putere a partidului din care faceţi parte şi, mai ales, cum apreciaţi dvs. extinderea considerabilă a împuternicirilor DTI? După ce s-a făcut departament pe lângă Guvern, după ce Camera Înregistrării de Stat, nu ştiu de ce, a fost transmisă în subordine aceluiaşi departament. Care este raţiunea extinderii la nesfârşit a acestui departament, care este raţiune a finanţării de la Buget a acestei instituţii extrem de profitabile şi care este raţiune a existenţei atâtor subdiviziuni făcătoare de sume fabuloase pe lângă

această institutie?

- Iurii Stoieov: Domnu' Roşca, asta nu se referă la raportul dat. Asta-i mai

mult o concluzie politică a dumneavoastră la care eu nu pot să răspund.

- Iurie Roşea: Ultima întrebare. Ce atitudine are preşedintele V oronin faţă de această afacere şi dacă dvs. personal aţi fost sau nu influenţat de domnia sa atunci când evitaţi să răspundeţi concret şi obiectiv la întrebările care vă sunt adresate pe marginea acestui caz? S-au exercitat sau nu presiuni asupra dvs. personal?

- Iurii Stoieov: Nu s-au exercitat nici un fel de presiuni.

- Eugenia Ostapciue: Microfonul trei.

- Iurie Roşea: Să înţeleg că sunteţi aşa timid din fire ...

- Eugenia Ostapciue: Microfonul trei.

 

Parlamentul a amanat adoptarea unei hotarari cu privire la activitatea Departamentului Tehnologii Informationale

BASA-PRESS, 10 iulie 2003

Parlamentul a amanat joi adoptarea unei hotarari cu privire la activitatea Departamentului Tehnologii Informationale (DTI), hotarare ce urma sa inlature printre altele o serie de nereguli la constituirea preturilor pentru perfectarea actelor de identitate.

Hotararea respectiva a fost formulata de comisia parlamentara pentru securitatea nationala dupa ce, in urma unor demersuri repetate ale grupului parlamentar al Partidului Popular Crestin Democrat, a fost efectuat un control al activitatii DTI, care a stabilit printre altele ca taxele pentru perfectarea actelor de identitate sunt exagerate.

In urma unor polemici aprinse, hotararea a fost remisa in comisie pentru o serie de modificari si completari, asupra carora au insistat deputatii crestin-democrati si, partial, liderul grupului parlamentar al comunistilor, Victor Stepaniuc.

Atat deputatii crestin-democrati, cat si Stepaniuc au insistat asupra rezilierii acordului de leasing, incheiat in 1996 cu firma "Interconsoft" care urma pana in 2006 sa asigure DTI cu utilaje si accesorii necesare pentru imprimarea actelor de identitate. Deputatii au invocat ca preturile de furnizare a utilajelor de catre firma respectiva sunt prea mari.

In replica, directorul DTI, Vladimir Molojen, prezent la sedinta Parlamentului, a declarat ca in cazul in care acest contract va fi reziliat, institutia pe care o conduce nu va mai putea elibera acte de identitate.

Deputatii crestin-democrati au cerut ca hotararea propusa de comisia pentru securitate sa fie completata cu articole ce prevad eliberarea din functie a lui Molojen, "pentru incalcari grave ale legislatiei"; restructurarea DTI, care, in opinia PPCD, dispune de imputerniciri si drepturi exagerate; revizuirea preturilor pentru perfectarea actelor de identitate; stabilirea de catre organele de ancheta a relatiilor dintre controversatul om de afaceri canadian Boris Birstein si unii demnitari de rang inalt din R.Moldova.

Hotararea formulata de comisia pentru securitatea nationala prevede rezilierea contractului incheiat in 1992 cu Tipografia Federala a Germaniei pentru tiparirea a cinci milioane blanchete de pasapoarte. Dintre acestea un milion de blanchete, pentru care Chisinaul nu s-a achitat, continua sa se afle in Germania, iar 3 milioane si jumatate in depozitele DTI. Hotararea respectiva mai prevede examinarea in termen de sase luni a posibilitatilor de acordare a facilitatilor la perfectarea actelor de identitate pentru unele categorii de cetateni; investigarea legalitatii incheierii contractului cu tipografia germana.

Saptamana trecuta, parlamentul, de asemenea, a amanat adoptarea unei hotarari cu privire la activitatea DTI.

Perfectarea unui pasaport in decurs de o luna costa in prezent 245 de lei (17, 5 USD); in decurs de cinci zile - 640 lei; in decurs de o zi - 1357 lei.

 

 

Parlamentul i-a cerut curtii de conturi sa realizeze un control al activitatii Departamentului Tehnologiilor Informationale

BASA-PRESS, 16 octombrie 2003

Parlamentul a aprobat in sedinta de joi o hotarare prin care i-a cerut Curtii de conturi sa realizeze un control al activitatii Departamentului tehnologii informationale urmand ca rezultatele acestuia sa fie aduse la cunostinta deputatilor, iar Procuraturii generale i-a cerut sa investigheze cazul pierderii unui lot de blanchete de pasapoarte moldovenesti.

Decizia Legislativului a fost adoptata in baza unei interpelari mai vechi a fractiunii Partidului Popular Crestin Democrat, care a cerut in repetate randuri tragerea la raspundere a conducerii DTI pentru transformarea activitatilor de eliberarea a pasapoartelor si buletinelor de identitate intr-o afacere superprofitabila, patronata de magnatul canadian, originar din Moldova Boris Birstein.

Majoritatea comunista a respins revendicarea opozitiei de a-l demite pe seful departamentului, subliniind totodata ca alte concluzii ce deriva din verificarile intreprinse la Departamentul pasapoarte coincid cu cele pe care le-a prezentat fractiunea PPCD.

In hotararea adoptata de parlamentari Guvernului i s-a recomandat sa renegocieze cu tipografia germana, angajata sa tipareasca blanchetele de pasapoarte de strainatate, clauzele contractului astfel incat sa se renunte macar la o parte din cele 5 milioane 39 de mii de blanchete ce figurau in contract (fata de populatia Moldovei de circa 4,5 milioane de cetateni, cu tot cu populatia transnistreana).

Executivului i s-a cerut sa oblige DTI sa elibereze pasapoarte la tarife reduse unor categorii de persoane, categoriile urmand sa le stabileasca, in termen de trei luni, cabinetul de ministri.

Procuraturii Generale i s-a pus in sarcina sa examineze legalitatea incheierii contractului din anul 1992 prin care tiparul celor peste 5 milioane de blanchete de pasapoarte i s-a comandat tipografiei din Germania.

Iurie Rosca a declarat in cadrul dezbaterilor ca incercarea majoritatii parlamentare de a-l scoate "basma curata" din afacerea pasapoartelor pe seful DTI, Vladimir Molojen, si pe patronul din exterior al acestuia, ar proba faptul ca nici presedintele Voronin nu este in stare sa lupte cu "mafia" de la aceasta institutie.

In replica, deputatul comunist Neguta a spus ca Rosca nu are dovezi ci opereaza cu declaratii, iar liderul fractiunii majoritare Victor Stepaniuc a spus ca demersul opozitiei are subtext politic si fractiunea comunista va da curs doar acuzelor probate.

 

 

COMUNISTII S-AU PRONUNTAT IMPOTRIVA DESTITUIRII LUI VLADIMIR MOLOJEN SI A INVESTIGARII ROLULUI LUI BORIS BIRSTEIN IN AFACEREA PASAPOARTELOR

AP FLUX, 16 octombrie 2003

        Deputatii comunisti s-au pronuntat joi, in plenul Parlamentului Republicii Moldova, impotriva amendamentelor grupului parlamentar al PPCD, propuse la hotararea privind rezultatele controlului activitatii Departamentului Tehnologii Informationale (DTI), informeaza AP FLUX. 

        Amendamente in cauza urmau sa modifice substantial continutul proiectului propus de Comisia parlamentara pentru securitatea statului.

        Crestin-democratii au propus ca, pe langa negocierile privind rezilierea contractului incheiat la 18 iunie 1992 intre Tipografia federala a Germaniei "Bundesdruckerei" si Guvernul Republicii Moldova, privind confectionarea a 5 milioane 39 mii blanchete de pasapoarte, si examinarea legalitatii incheierii acestuia, sa fie destituit din functie actualul director al DTI, Vladimir Molojen. De asemenea, ei au cerut rezilierea acordul de leasing din 29 aprilie 1996, incheiat intre Ministerul Economiei si firma "Interconsoft" LTD, care prevedea livrarea tehnicii necesare pentru fabricarea documentelor din sistemul national de pasapoarte, precum si sa fie examinata, de catre Procuratura Generala, implicarea in aceasta afacere a controversatului om de afaceri stabilit in Canada, Boris Birstein.

        In discursul rostit de la tribuna Parlamentului, liderul grupului parlamentar al PPCD, Iurie Rosca, a declarat ca varianta hotararii votata de catre grupul parlamentar comunist demonstreaza ca "actualii guvernanti nu sunt liberi si independenti in luarea deciziilor, aceasta fiind cea mai grava problema pe care o are Republica Moldova in ultimul deceniu", iar membrii partidului de guvernamant au devenit "ostaticii involuntari ai acestor jocuri de culise".

        Rosca a calificat hotararea Parlamentului drept una "formala", prin care majoritatea comunista "cauta sa-i scoata basma curata pe Molojen si pe patronul acestuia, Birstein" si si-a exprimat regretul ca "majoritatea comunista care a venit in Parlament, pledand pentru lupta cu coruptia si afacerile dubioase ale fostelor guvernari, a ajuns in ipostaza de victima si ostatica a mafiei care controleaza Republica Moldova". Rosca l-a caracterizat pe Birstein drept "unul din principalii mafioti care tin in saracie populatia si in supusenie factorii de decizie din Republica Moldova".

        In replica, presedintele Comisiei parlamentare pentru securitatea statului, comunistul Iurii Stoikov, a declarat ca "nu exista nici o dovada privind implicarea lui Birstein in afacerile cu pasapoarte", iar seful deputatilor comunisti, Victor Stepaniuc, a concluzionat ca "vina pentru cele intamplate o poarta guvernul Muravschi", mai informeaza AP FLUX.   

 

CURTEA ÎMPĂRATULUI

Departamentul lui Molojen comite fraude de zeci de milioane

Ina Prisăcaru,

TIMPUL, NR.180, 21 IANUARIE 2005,

DTI percepe un impozit inexistent impozitul pe viitor

Registratorii de stat şi-au triplat lefurile

CCCEC şi Procuratura Generală nu vor cerceta fraudele de la DTI

În primul număr al Monitorului Oficial din acest an sunt făcute publice rezultatele controlului Curţii de Conturi efectuat la Departamentul Tehnologii Informaţionale (DTI) în 2003. Este pentru prima oară când opiniei publice îi sunt prezentate fraude şi delapidări de zeci de milioane de lei comise la DTI, instituţie care a fost creată în 2001, la iniţiativa preşedintelui Voronin, şi în fruntea căreia se află unul dintre cei mai apropiaţi prieteni ai şefului statului - Vladimir Molojen.

Pentru început, este important să amintim că DTI este succesorul Departamentului evidenţă şi documentare a populaţiei al Ministerului de Interne şi că în componenţa lui au intrat, din 2001, Direcţia acte stare civilă, Camera Înregistrării de Stat (CÎS) şi Direcţia informatică a Ministerului Transporturilor şi Comunicaţiilor, ÎS Registru. Datorită acestui fapt, DTI este numit de multe persoane publice memoria republicii, deoarece aici este stocată toată informaţia despre fiecare persoană fizică şi juridică, fiecare întreprindere, firmă, om de afaceri etc. Tot la DTI ajung taxele plătite pentru înregistrarea căsătoriilor, divorţurilor, înmatricularea automobilelor, eliberarea paşaportului, a buletinului de identitate, instruirea şoferilor etc.

Vă prezentăm o parte din fărădelegile descoperite la DTI şi publicate în Monitorul Oficial. Astfel, în 2003, banii încasaţi de la populaţie au fost depuşi pe conturile bancare ale ÎS Registru, şi nu la cele trezoreriale, cum prevede legislaţia. Ce au avut de câştigat şefii de la DTI în urma acestei inginerii financiare? Multe. Majoritatea sumelor acumulate la conturile Registru (în 2003 acestea erau de peste 8 mln. de lei) erau transmise către DTI prin achitări reciproce. DTI cumpăra din aceşti bani benzină, mobilier şi alte fonduri fixe, evitând astfel controalele de la trezorerie. O altă ilegalitate descoperită la DTI a fost majorarea neîntemeiată şi cu de la sine putere a preţului adeverinţelor eliberate pe blanchete cu grad de protecţie, a certificatelor privind apartenenţa etnică sau cetăţenia R. Moldova. Acestea au fost scumpite cu 18 lei şi, drept rezultat, departamentul lui Molojen a încasat neîntemeiat peste 16 mii de lei.

O altă metodă de a irosi banii, percepuţi ca taxe de la populaţie, este acoperirea cheltuielilor pentru plecările în străinătate. De exemplu, din contabilitatea DTI au fost scoşi 360 de euro pentru plecarea unei persoane în Germania. Cine este omul, în ce hotel a fost cazat, cu ce scop a plecat în Germania? Această informaţie lipseşte. Cazul plecării în Germania nu este unul singular. Potrivit Direcţiei analitico-organizatorice, în 2003, angajaţii DTI au întreprins 77 de deplasări peste hotare. Controlorii Curţii de Conturi, însă, au descoperit 142 de deplasări, adică de aproape două ori mai multe.

Flori şi apă de milioane de lei

În 2003, din banii ÎS Registru au fost cumpărate cadouri, flori şi apă de peste un milion de lei. Mai mult, DTI a sponsorizat Cancelaria de Stat şi Ministerul de Interne, oferindu-le 1.750.000 de lei şi, respectiv, 547.000 de lei. Pentru ce anume, nu este specificat. Cert este, însă, că aceste sponsorizări, călătoriile în străinătate, cadourile sunt făcute pe socoteala cetăţenilor de rând. Cum? Astfel: cheltuielile pentru plăcerile de mai sus sunt trecute în costul serviciilor oferite populaţiei. În ultimii ani, taxele pentru anumite formulare s-au scumpit, au fost stabilite altele, noi, ca, bunăoară, certificatele obligatorii de înmatriculare a automobilelor, introduse anul trecut.

Acestea nu sunt singurele fraude descoperite la ÎS Registru. Interesant şi neîntâlnit până acum este următorul truc contabil: din salariile angajaţilor, pe lângă impozitul pe venit, se mai reţinea un alt impozit, inexistent, de fapt IMPOZITUL PE VIITOR. Unde au ajuns aceşti bani, nu se ştie. E cunoscut doar că, în 2003, impozitul futurist a stors din salariul angajaţilor aproape 3 mln. de lei.

Banii sunt depuşi la Eximbank, nu la trezorerie

Următoarea instituţie, parte a DTI, controlată de CC, a fost Camera Înregistrării de Stat. Toate veniturile acumulate, în 2003, de la înregistrarea întreprinderilor (e vorba de mai bine de 9 mln. de lei) erau transferate pe conturile Eximbank, nu la cele trezoreriale, tocmai două la număr. De ce a fost aleasă anume această cale? Banii depuşi pe contul trezorerial sunt verificaţi cu uşurinţă de toate instituţiile de control. Faptul că-i depui la o bancă comercială te fereşte, cel puţin pentru o vreme, de ochiul CCCEC, al Procuraturii Generale sau al Inspectoratului Fiscal. În plus, ajută banca comercială să câştige bani. De regulă, comisionul băncilor variază de la 1% la 2%. Astfel, Eximbank a câştigat, în 2003, datorită CÎS, cel puţin 140 mii de lei.

Potrivit unei hotărâri de guvern, angajaţii CÎS sunt incluşi în clasificatorul unic al funcţionarilor publici, fiind remuneraţi ca atare. Din noiembrie 2003, însă, lucrătorii de la această instituţie şi-au mărit lefurile (şi aşa frumoase) de 3,4 ori. Au făcut-o fără avizul guvernului. Şi pentru că li s-a părut că ar putea să primească şi mai mult, la sfârşitul lui 2003 registratorii de stat şi-au mai stabilit prime unice, în valoare totală de 827 mii de lei. Iar pentru 2004, CÎS a prevăzut cheltuieli pentru plata salariilor de două ori mai mari decât în 2003.

Vladimir Molojen a ieşit basma curată

Am enumerat doar câteva din fraudele de la DTI publicate în Monitorul Oficial. Deşi, însumate, delapidările comise de conducerea de la DTI ajung la cifre de milioane de lei, avem temei să credem că informaţia apărută în MO este cea care s-a strecurat printre degete (poate, ale lui Voronin şi Molojen). Iată ce ne face să credem astfel. Ni s-au oferit anumite informaţii despre nereguli la unele direcţii care fac parte din DTI; totodată, lipsesc cu desăvârşire datele privind corectitudinea sau incorectitudinea gestionării banilor nemijlocit la contabilitatea DTI, acolo unde se învârt cei mai mulţi bani ai departamentului. La fel, în cele patru pagini ale hotărârii CC nu este pomenit numele directorului DTI, cu excepţia informaţiei că verificarea s-a făcut în prezenţa lui Molojen.

Uimitor, însă, este finalul hotărârii. Citindu-l, rămâi cu impresia că DTI este o instituţie nu prea certată cu legea. Iată cam cum arată hotărârea: Să întreprindă măsuri concrete şi eficiente pentru lichidarea încălcărilor şi abaterilor de la legislaţie; să asigure utilizarea mijloacelor financiare publice conform devizului de cheltuieli; să aplice sancţiuni disciplinare persoanelor care au comis încălcări.... De parcă ar fi vorba de un control la o firmuliţă amărâtă. Curtea de Conturi nu cere - cum s-ar cuveni ! - Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Procuraturii Generale cercetarea infracţiunilor economico-financiare descoperite la departamentul lui Molojen. În lipsa acestei cereri, nici procuratura, nici CCCEC nu vor deschide dosare pe numele celor de la DTI. Alexandru Gâscă, responsabil de relaţiile cu presa la CCCEC, ne-a informat că CCCEC operează controale doar la solicitarea sau cererea Curţii de Conturi. Probabil, Curtea i-a lăsat DTI o perioadă în care să înlăture neajunsurile descoperite.

În situaţia dată, suntem aproape convinşi că acest control a fost făcut de ochii lumii. Or, DTI nu este o instituţie oarecare. E mai degrabă o suprastructură care, anual, obţine venituri şi face cheltuieli de sute de milioane de lei. Aceşti bani reprezintă taxele - de multe ori, exagerate pe care le plătim noi, cetăţenii de rând. Banii noştri sunt folosiţi după bunul plac al conducerii DTI. De ce preşedintele Voronin, care este creatorul acestei instituţii şi cel care spune că va dezrădăcina corupţia în R. Moldova, nu ia atitudine? Acum, ar fi corect ca CCCEC şi Procuratura Generală să intenteze dosare penale, înainte de toate, pe numele lui Vladimir Molojen. Mai ales că, tot în 2003, comisia specială a parlamentului, condusă de deputatul comunist Iuri Stoikov, a recunoscut că taxele piperate pentru perfectarea paşapoartelor, stabilite de DTI, aduc venituri considerabile unor firme intermediare, dar mai ales prejudicii cetăţenilor simpli. În pofida acestor fraude, deputaţii comunişti au refuzat să-l demită pe Molojen chiar şi după ce acesta a anunţat că nu va înlătura neregulile constatate.

De ce şi atunci, dar şi acum, Molojen nu a fost pedepsit? Ne imaginăm ce scandaluri ar fi organizat Voronin, dacă în fruntea DTI s-ar fi aflat nu Molojen, ci ...Urecheanu!